POVESTEA SINGURULUI LICEU DIN ROMÂNIA UNDE SE ÎNVAŢĂ DIPLOMAŢIE

De unde eşti? Cu ce te ocupi? Cine sunt părinţii tăi? Ce îţi place să faci în timpul liber? Evreii au obiceiul să pună multe întrebări când fac cunoştinţă cu cineva.  Şi nu ai cum să te superi pe ei, pentru că tonul pe care îţi vorbesc este cald, firesc. Când le răspunzi te ascultă zâmbind, când nu înţeleg ceva, te întrerup cu şi mai multe întrebări şi intervin în povestea ta cu exemple din poveştile lor.

E ca şi cum vor să afle totul despre tine în câteva minute şi, în egală măsură, să te facă să îi cunoşti la fel de repede. Dacă te plângi, se plâng şi ei de altceva. Dacă te bucuri, îţi spun şi ei de o bucurie de a lor. Dar nu ca să fie mai presus, ci pentru că vor să îţi arate că întotdeauna poate să fie şi mai rău, dar şi mai bine.

Tova Ben Nun-Cherbis este o femeie înaltă, pe care o remarci imediat poate şi pentru că îţi atrage atenţia părul ei roşu. Are, ca orice evreu, o curiozitate naturală greu de domolit. Auzi aproape imediat ce o întâlneşti sau eşti în preajma ei: „draga mea/dragul meu, spune-mi, te rog…”.  Pur şi simplu vrea să afle totul în detaliu şi în mod sigur are cel puţin o idee despre cum să transforme ceva în altceva cu mult mai bun.  A renunţat la o carieră diplomatică ca să înceapă de la zero o muncă nouă, într-o ţară străină.  Şi transformarea a început chiar cu ea. S-a stabilit în România şi a deschis o şcoală unde cursurile sunt adaptate nevoilor reale ale elevilor şi dezvoltării lor cât mai aplicat. Dar prima iubire nu se uită niciodată, aşa că a introdus în curriculum şi un curs de diplomaţie pentru elevii care urmează liceul în sistemul pus pe picioare de ea.

Dar poate fi diplomaţia, un domeniu care la prima vedere este plictisitor şi sec, suficient de interesantă pentru adolescenţi? Cursul de diplomaţie pentru liceeni este unic în sistemul nostru de învăţământ. Are succes şi în fiecare an tot mai mulţi diplomaţi de carieră se alătură proiectului şi îi învaţă pe copii să fie ambasadori măcar pentru o zi.  A fost rândul meu să o întreb pe Tova: spune-mi, te rog, cum ai reuşit şi de ce continui să munceşti pentru viitorul României?

TOVA POVESTEȘTE CUM ACEST LICEU A DEVENIT POSIBIL

Am venit în România în decembrie 1992, cu statut de diplomat, în misiune oficială a Jewish Agency for Israel. Domeniul de activitate era legat de cultură și urmăream încurajarea evreilor din România să plece în Israel, pentru că Statul Israel, după cum se știe, este compus dintr-o populație revenită din diaspora. Mă ocupăm de multe atunci, de la educaţie şi descoperirea realităţilor curente, până la stabilirea relaţiilor de prietenie cu tânăra generaţie, pe care încercam să o ajut în alegerea căilor de pregătire profesională.

După scurt timp am fost numită ca reprezentant a organizației afiliată cu Congresul Mondial Evreiesc pentru dialogul cu Guvernul României pe tematica restituirii bunurilor comunitare evreiești confiscate de naziști și comuniști. Am avut o colaborare foarte bună cu autoritățile, ca dovadă este faptul că România a fost prima țară din Europa care a făcut pasul înainte privind elaborarea legislației ce vizează restituirea proprietăților evreiești, şi a servit ca model altor state.

Școala Lauder-Reut există de peste 20 de ani. Am pornit la drum în septembrie 1996, la dorința Ambasadorului Ronald S. Lauder care m-a ales personal. Nu mă gândeam la acea dată ce întorsătură vor lua lucrurile, pentru că eram în România în misiune oficială pe termen scurt.  Însă, l-am cunoscut pe Ambasadorul Lauder la Bruxelles în 1995, la Adunarea Generală a Congresului Mondial Evreiesc și, venirea dânsului în România când a solicitat să îl însoțesc, alături de delegația sa oficială, la întâlnirea pe care a avut-o la Guvern, mi-a schimbat viața.

Ronald S. Lauder, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii la Viena, cu dragoste pentru copii și educația acestora, a înființat numeroase școli evreiești în Budapesta, Varșovia, Praga, Moscova, în total în 12 țări din centrul și estul Europei, cu scopul de a reînvia comunitățile evreiești ale locurilor respective.

Comunitatea evreiască a adus internetul în România

După întâlnirea de la Bruxelles din 1995, ambasadorul Lauder a venit la București și a dorit să îi cunoască pe adolescenții care participau la activitățile clubului organizat de mine. Impresionat până la lacrimi de aceștia, s-a oferit să le facă un cadou, întrebându-i ce și-ar dori. Răspunsul a fost: computere și internet. În cadrul acestui moment, emoționat, dar vizionar, Ronald S. Lauder mi-a spus: Tova, poate înființezi o grădiniță și o școală. Am dat mâna imediat și așa s-a făcut înțelegerea. Dânsul s-a întors în America, unde a povestit că a întâlnit o persoană pe care dorește să o aducă în marea familie Lauder, întrucât simte deschiderea și viziunea pe care le împărtășește.

La câteva zile, am primit un telefon de la New York, de la Marjorie Federbush și o scrisoare dintre cele ce sosesc o dată în viață, prin care spunea că nu și-a imaginat că Ronald S. Lauder m-a descris atât de fidel pe cât sunt. La ora actuală, după atâția ani, Marjorie Federbush este în continuare membră a Board of Trustees a Complexului Educațional Lauder-Reut.

Am primit atunci fonduri de la New York pentru computere și internet, buget pentru pază și transportul copiilor, bani pentru a angaja oameni care să le pregătească hrană. Iar copiii stăteau zi și noapte la club, fiind probabil printre primii care au avut acces la internet în România acelor zile. Părinții copiilor mă sunau copleșiți și recunoscători și le povesteam ce frumos își petreceau timpul.

Un liceu altfel

Primăria Capitalei ne-a pus la dispoziție întreg sprijinul și ne-a ajutat cu deschiderea grădiniței. Între timp, copiii au crescut și au ajuns la liceu. Dar a deschide un liceu era deja o chestiune complicată, iar eu mi-am propus ceva deosebit, diferit de liceele tradiționale.

I-am cerut Ministrului Educației să îmi trimită o comisie care să verifice dacă îndeplinim condițiile pentru nivelul liceal de învățământ. Ministrul și inspectorul general au fost șocați de faptul că cineva cere organizarea unei comisii și m-au întrebat: Ce fel de comisie? Le-am spus că doresc o comisie care să verifice toate documentele pentru a ne asigura că atingem standardele necesare pentru liceu, o comisie care să stea o lună de dimineața până seara. Cea mai grea comisie este RODIS care este prezentă timp de 7 zile, mi s-a răspuns.

Am revenit la școală în ziua respectivă și am anunțat Consiliul Profesoral de decizia de a chema comisia RODIS, de care toată lumea fuge. Și comisia a venit, a stat 7 zile și a constatat că suntem pregătiți, raportul comisiei este publicat pe internet, iar eu am primit undă verde să deschid liceul. Și am urmărit ca acest liceu să fie unul în care le oferim copiilor pregătire timpurie în diferite domenii la care ar avea acces doar în învățământul universitar: business, media, comunicare și diplomație.

Pentru cursurile de diplomație am fost inspirată de școala de diplomație din Israel, Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy, înființată de ambasadorul Lauder în cadrul IDC Herzliya care este un institut prestigios cu numeroase facultăți. Am văzut acolo că diplomația se poate învăța la modul atractiv, deloc plictisitor, pe care l-am implementat în cadrul liceului Lauder-Reut, prin inițierea unui parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Diplomatic Român ce mi-au recomandat un profesor și un curriculum, oferindu-ne deschiderea spre efectuarea de stagii de internship la ambasadele din București, precum și posibilitatea de a-i expune pe elevi la studii Europene și a-i învăța despre rolul Parlamentului European. Astfel, mergem anual în vizită de studiu la Parlamentul European, la Bruxelles și Strasbourg, de unde tocmai ne-am întors deja săptămâna aceasta. Este deja al optulea an în care tinerii diplomați Lauder, cum ne place nouă să îi numim, beneficiază de acest internship.

Diplomații Lauder

Iar rezultatele se văd și mă bucur că, pas cu pas, copiii aleg diplomația și relațiile internaționale ca profesie de viitor și avem deja, dintre absolvenții promoțiilor anterioare, reprezentanți la cancelaria premierului, la Parlament, la Parlamentul European și în multe alte instituții.

Parte a formării lor în diplomație, elevii participă la diverse evenimente de profil, precum conferințele Model United Nations (MUN) în țară și străinătate, ca purtători de cuvânt ai statelor pe care le reprezintă, fiind antrenați în public speaking și debate, știind cum să se prezinte și ce ținută să aibă, cum să-și exprime ideile și să ne reprezinte cu onoare și respect.

Ne bucură mult faptul că studiile de diplomație sunt foarte accesate de către elevii noștri și avem un parteneriat cu SNSPA prin intermediul căruia participă la sesiuni de științe politice. Cursul de diplomație din liceul Lauder-Reut are aceeași greutate ca alte discipline, este cu notă în catalog, are o programă acreditată. Mai mult decât atât, pentru fiecare activitate, fie ea conferință sau vizită de studii sau internship, elevilor li se cere să studieze pe temele în discuție, să prezinte eseuri în limba engleză, să se informeze.

În 16 martie 2016, Ambasadorul Ronald S. Lauder ne-a acordat autonomie, şi am fost prima dintre școlile înființate de dânsul care a îndeplinit standardele stabilite.

CITAT: „Am crescut natural și ne continuăm misiunea în educație cu responsabilitate, ca să punem pilonii României și lumii de mâine, prin copiii pe care cu drag, atenție și răbdare îi creștem, de la grădiniță până la 19 ani, și cu care ne mândrim, suntem și vom fi mereu o mare familie.” Tova Ben Nun-Cherbis, Președinte al Complexului Educațional Lauder-Reut România

SURSA : https://www.viitorulromaniei.ro/2017/10/26/povestea-singurului-liceu-din-romania-unde-se-invata-diplomatie/

fShare

Tweet